Transformarea digitală a sistemelor de sănătate a devenit o prioritate strategică la nivel global, oferind soluții pentru creșterea calității îngrijirii, eficientizarea costurilor și îmbunătățirea experienței pacienților și a personalului medical (mckinsey.com). Studii recente estimează că valorificarea completă a tehnologiilor de e-health ar putea genera economii echivalente cu 8–12% din cheltuielile de sănătate ale unei țări, mai ales prin creșterea productivității și reducerea serviciilor medicale redundante (mckinsey.com). Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informatice și accesul extins la internet au accelerat adoptarea sănătății digitale, tendință amplificată și de pandemia COVID-19 – un adevărat factor catalizator care a impus utilizarea consultațiilor la distanță, a monitorizării remote și a aplicațiilor mobile de sănătate în multe sisteme medicale (nuffieldtrust.org.uk). Atât Comisia Europeană, cât și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunosc rolul esențial al tehnologiei digitale în asigurarea sustenabilității sistemelor de sănătate, promovând dezvoltarea competențelor digitale, a standardelor comune și a strategiilor naționale de e-sănătate (nuffieldtrust.org.uk). În consecință, digitalizarea în sănătate este astăzi o prioritate la nivel mondial, iar studiul modului în care țările avansate au implementat soluții e-health oferă lecții valoroase pentru decidenții politici, specialiști IT, personalul medical și cercetători în politici publice de pretutindeni.
Context global și european al e-health
Conceptul de e-health (sănătate electronică) acoperă o gamă largă de soluții digitale aplicate sănătății: de la dosare electronice de sănătate (Electronic Health Records – EHR) și prescripții electronice, la telemedicină, aplicații mobile de wellness și automatizarea fluxurilor clinice și administrative (mckinsey.com). Guvernele investesc în astfel de tehnologii încă din ultimele decenii ale secolului trecut – de pildă, Statele Unite au inițiat primele proiecte de dosar electronic încă din anii 1970, iar Norvegia a experimentat teleconsultații video la distanță încă din 1996 (mckinsey.com). În prezent, majoritatea țărilor dezvoltate dispun fie de platforme naționale de e-sănătate, fie de strategii coordonate la nivel central pentru adoptarea tehnologiei în domeniul medical. Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase în cadrul „Deceniului digital”, vizând ca până în 2030 toți cetățenii europeni să poată accesa online propriile date medicale (ehtel.eu). Un raport al Comisiei Europene arată că în 2022 aproximativ 72% dintre cetățenii UE aveau acces digital la dosarul lor de sănătate, cu țări precum Danemarca, Finlanda, Estonia sau Austria depășind această medie și situându-se în topul accesului electronic la datele medicale(ehtel.eu). Totuși, progresul nu este uniform: unele state se confruntă cu adopție lentă din cauza barierelor tehnice sau rezistenței la schimbare. De exemplu, în Germania, la doi ani după implementarea infrastructurii naționale de dosar electronic (2021), mai puțin de 1,5% din dosarele de pacienți fuseseră digitalizate, iar dintre medicii care și-au instalat aplicații de EHR, doar 2–3% le și utilizează activ(mckinsey.com). Aceste discrepanțe subliniază importanța unui cadru solid de guvernanță, a implicării utilizatorilor și a unor politici bine gândite pentru a transforma investițiile tehnologice în beneficii reale pentru sănătate.
Implementarea soluțiilor e-health în țările avansate
Implementarea soluțiilor de e-health s-a realizat diferit de la o țară la alta, în funcție de structura sistemului de sănătate și de cultura digitală locală. În general, infrastructurile e-health includ dosare electronice de sănătate interconectate, sisteme de e-prescripție, portaluri online pentru pacienți, rețele de schimb de informații medicale între furnizori și servicii de telemedicină. Țările nordice și baltice au fost pionieri în acest sens, investind devreme în digitalizare și obținând astăzi beneficii remarcabile.
- Estonia este adesea citată ca exemplu de top în inovația e-sănătate din Europa (e-estonia.com).
- Datorită unei viziuni integrate de e-guvernare, Estonia a construit o platformă națională de sănătate electronică unde practic toate datele medicale sunt stocate digital și accesibile securizat. Fiecare cetățean eston are un dosar electronic de sănătate (EHR) și își poate accesa istoricul medical prin portalul pacientului (digilugu.ee) (e-estonia.com). Sistemul asigură transparență – de exemplu, orice cetățean poate vedea în jurnalul de acces cine i-a consultat datele medicale, sporind încrederea în confidențialitatea datelor (e-estonia.com). Soluțiile implementate au simplificat enorm serviciile medicale: peste 99% din rețetele medicale în Estonia sunt emise electronic, pacienții nemaifiind nevoiți să se prezinte fizic pentru reînnoirea prescripțiilor de rutină( e-estonia.com). Medici din toată țara introduc date în dosarele electronice și efectuează ~2,3 milioane de interogări pe lună în baza de date, ceea ce indică utilizarea intensivă a sistemului digitale-(estonia.com). Interoperabilitatea este facilitată de X-Road, coloana vertebrală a infrastructurii digitale estoniene, care permite schimbul securizat de date între diferite registre și instituții (e-estonia.com). Mai mult, Estonia a fost printre primele țări ce au implementat interoperabilitatea transfrontalieră în UE: încă din 2019, un cetățean finlandez poate ridica din farmacii estoniene medicamente prescrise electronic de un medic din Finlanda (e-estonia.com), exemplu concret al schimbului de date medicale peste granițe prin servicii de e-prescripție recunoscute reciproc.
- Finlanda are la rândul său un ecosistem e-health foarte avansat, construit în jurul serviciilor naționale Kanta. Kanta funcționează ca un depozit național de date medicale și set de servicii: include rețeta electronică, o bază națională de medicamente, un depozit centralizat de dosare medicale și portalul personal Omakanta pentru pacienți (health.ec.europa.euhealth.ec.europa.eu). Prin lege, toți furnizorii publici de servicii de sănătate din Finlanda au fost obligați să se conecteze la sistemul Kanta până în 2014, iar cei privați până în 2015 (health.ec.europa.eu), asigurând astfel participarea universală și alimentarea depozitului național cu date relevante. Sistemul nu a înlocuit bazele de date locale ale spitalelor, dar le interconectează, impunând standarde stricte de interoperabilitate, securitate și protecție a datelor pentru toate aplicațiile folosite de furnizori (health.ec.europa.eu). Investiția inițială substanțială în Kanta a fost însoțită de un plan de finanțare pe termen lung, iar standarde de interoperabilitate și cerințe de securitate cibernetică au fost integrate chiar în procedurile de achiziție a noilor sisteme (nuffieldtrust.org.uk). Rezultatul este un grad înalt de integrare: deși există mai multe sisteme de evidență medicală la nivel regional, Kanta le unifică logic, permițând medicilor și pacienților acces facil la informații esențiale, oriunde s-ar afla. Finlandezii au, de asemenea, un identificator unic (codul numeric personal) folosit în toate serviciile publice, inclusiv în sănătate, ceea ce facilitează legarea datelor de sănătate între diferite surse (tehdas.eu). Un aspect inovator îl constituie accentul pus pe valorificarea datelor în cercetare și politici publice: Finlanda a fost prima țară europeană care și-a legiferat explicit reutilizarea secundară a datelor din sănătate și asistență socială printr-un act normativ dedicat în 2019 (tehdas.eu). Prin această lege, s-a creat și o autoritate națională (Findata) care gestionează acordarea accesului securizat la date anonimizate în scop de cercetare și dezvoltare de politici, conciliind nevoia de inovație cu protecția vieții private (tehdas.eu).
- Danemarca este recunoscută pentru integrarea digitală exemplară a serviciilor sale de sănătate, rod al unei viziuni coerente ce implică utilizarea tehnologiei în toate serviciile publice. Danezii beneficiază de un portal național unic, Sundhed.dk, care funcționează ca hub de acces la informațiile medicale provenite din multiple sisteme regionale și locale (nuffieldtrust.org.uk). Astfel, indiferent unde primește îngrijiri un pacient în Danemarca, datele sale esențiale (scrisori de externare, analize, rețete etc.) pot fi consultate de alți profesioniști autorizați și de către pacient însuși, prin acest portal. Această abordare centralizată la nivel de interfață, dar descentralizată la nivel de colectare a datelor, a permis regiunilor sanitare să adopte soluții digitale adaptate nevoilor locale, menținând totodată interoperabilitatea la nivel național. Danemarca folosește un identificator unic pentru cetățeni (numărul CPR), comun tuturor serviciilor publice, ceea ce simplifică corelarea datelor medicale între instituții. Rezultatele sunt impresionante: alături de Estonia și Finlanda,
Danemarca se numără printre țările cu cel mai ridicat scor de acces al cetățenilor la propriile dosare electronice, peste 90% dintre danezi utilizând servicii de e-health pentru a-și vedea rezultatele analizelor, prescripțiile sau istoricul medical (ehtel.eu)
- . Platforma Sundhed.dk a dovedit și utilitatea integrării rapide a noilor funcționalități – de exemplu, în timpul pandemiei, același portal a fost folosit pentru afișarea rezultatelor testelor COVID-19 și a certificatelor de vaccinare pentru cetățeni (nuffieldtrust.org.uk), demonstrând flexibilitatea ecosistemului digital al sănătății daneze.
- Israelul, deși în afara Europei, este adesea menționat printre liderii globali în sănătate digitală. Încă din anii ’80–’90, cele patru case de asigurări de sănătate (HMO) din Israel au implementat sisteme informatice de evidență medicală la nivel de organizație, astfel că până la mijlocul anilor 1990 toate HMOs dețineau dosare medicale electronice partajate intern (ehtel.eu). În 1995, Israelul a legiferat asigurarea de sănătate universală, introducând totodată un număr național de identificare folosit în sistemul medical, ceea ce a pregătit terenul pentru integrarea datelor la nivel național (ehtel.eu). Fiecare spital și clinică și-a dezvoltat propriul sistem electronic, însă interoperabilitatea este asigurată de o Rețea Națională de Schimb de Informații de Sănătate (National Health Information Exchange - NHIE), pusă în funcțiune de Ministerul Sănătății din Israel (ehtel.eu). Această platformă națională agregă date din surse diverse – spitale, policlinici, laboratoare, asiguratori – și permite schimbul securizat al datelor clinice esențiale între oricare doi furnizori autorizați. De asemenea, NHIE oferă un cadru standardizat care le-a permis inovatorilor să construiască aplicații peste infrastructura existentă. Un exemplu este o startup israelian care, având acces (controlat) la baza de date națională, a dezvoltat un algoritm de inteligență artificială pentru detectarea timpurie a cancerului pe baza analizelor de imagistică, antrenând modelul pe volumul mare și divers de date populaționale ale Israelului (mckinsey.commckinsey.com).
Israelul pune accent pe portalurile de pacient: încă din anii 2000, cetățenii au avut acces online la informațiile lor medicale (rezultate de laborator, scrisori medicale, programări), iar astăzi toate cele patru case de asigurări oferă platforme digitale unde pacienții pot comunica cu medicii, pot obține rețete electronice, trimiteri și pot programa consultații (inclusiv teleconsultații) (ehtel.eu).
Rețetele sunt în întregime electronice – medicul le generează în sistemul său EHR cu semnătură digitală și acestea sunt automat disponibile farmaciilor; pacientul își poate ridica medicamentele prezentând cardul de asigurat, fără niciun document tipărit (ehtel.euehtel.eu). Datorită acestor soluții, procesul este complet fără hârtie în cele mai mari rețele de sănătate (Clalit și Maccabi) (ehtel.eu). De asemenea, Israelul a extins considerabil telemedicina: există servicii dezvoltate pentru tele-radiologie, tele-dermatologie, consultații video etc., atât la nivelul HMO-urilor, cât și în spitale, ceea ce a permis continuarea furnizării de îngrijiri pe perioada pandemiei și pentru populația din zone izolate (ehtel.eu). O lecție importantă oferită de Israel este modul în care a valorificat big data medical: având peste 25 de ani de date clinicice digitalizate la nivel de populație (ehtel.eu), a putut derula cercetări clinice avansate și a fost lider în analiza datelor privind eficiența vaccinurilor și a intervențiilor, într-un cadru care îmbină inovarea cu protecția datelor (prin acorduri stricte de partajare care asigură confidențialitatea) (mckinsey.com).
- Coreea de Sud se bucură de un mediu propice inovației digitale în sănătate datorită infrastructurii sale tehnologice de top (internet de mare viteză la scară largă) și a angajamentului guvernamental în acest domeniu. Încă din 2003, un spital important (SNUBH – Spitalul Universitar Bundang din Seul) a devenit unul dintre primele spitale complet fără hârtie, implementând un sistem informatic spitalicesc integral (numit BestCare) care a servit ulterior ca model pentru multe alte unități medicale (nature.com). Astăzi, circa 50% dintre spitalele sud-coreene folosesc o versiune a acestui sistem comprehensiv BestCare 2.0, eliminând hârtia din procesele clinice și administrative (nature.com).
Autoritățile sud-coreene au integrat sănătatea digitală în planul național de dezvoltare („Korean New Deal 2.0”), considerând-o un pilon de creștere economică și de reziliență în fața provocărilor (inclusiv cele aduse de COVID-19) (hitap.net).
- Investiții majore sunt direcționate către infrastructura de big data medical și inteligență artificială: de exemplu, a fost creat un parc de inovație în sănătate (Healthcare Innovation Park) unde spitalele, industria IT și institute de cercetare colaborează la standardizarea și curățarea datelor clinice pentru a permite studii multi-instituționale de mare amploare (nature.com). Un proiect notabil implică analiza datelor medicale folosind supercomputere remote (în parteneriat cu institutul KISTI și chiar cu CERN) pentru a asigura atât puterea de procesare, cât și securitatea transferului de date medicale masive (nature.com). Coreea de Sud a demonstrat eficacitatea integrării tehnologiei în răspunsul la pandemie: a implementat un sistem național de tracing al contacților COVID-19, în care datele epidemiologice și de călătorie au fost legate direct cu platforma hospitaliere BestCare, permițând alertarea rapidă a persoanelor expuse și izolarea focarelor (nature.com). Pe parcursul pandemiei, spitalele sud-coreene au recurs la monitorizarea la distanță a pacienților cu simptome ușoare (prin dispozitive ce transmiteau parametri vitali), reducând riscul pentru personalul medical și asigurând continuitatea îngrijirii (nature.com). Deși până recent legislația sud-coreeană impunea limite stricte telemedicinei tradiționale, sub presiunea pandemiei s-au inițiat reforme care să permită consultațiile la distanță mai larg, concomitent cu dezvoltarea de platforme integrate de tele-sănătate (nature.com). În plus, guvernul a recunoscut importanța alfabetizării digitale pentru sănătate: se fac eforturi pentru a reduce decalajele la nivel de populație (îndeosebi în rândul vârstnicilor și al persoanelor cu venituri reduse) prin programe de educație digitală, astfel încât beneficiile sănătății digitale să fie accesibile echitabil (hitap.ne)t. Cu infrastructura sa ICT avansată și sprijin politic, Coreea de Sud este considerată un laborator digital în care tehnologii emergente – de la inteligență artificială pentru diagnostic la aplicații de terapie digitală – sunt testate și implementate rapid, sub monitorizarea agențiilor de reglementare (Ministerul Sănătății și Agenția pentru Medicamente) care evaluează eficacitatea clinică și siguranța acestor inovații (hitap.net).
Țările avansate au mers pe două modele de implementare a e-health: fie programe naționale centralizate (ex. Finlanda, Estonia), fie soluții descentralizate „cusute” ulterior prin platforme comune (ex. Danemarca, Israel). În ambele cazuri, reușita a stat în combinația dintre tehnologie și politici publice clare, plus mecanisme de adopție bine gândite. Elementele comune ale implementărilor de succes includ: identificator unic național pentru cetățeni (care face posibilă interconectarea datelor), portaluri unice și ușor de folosit pentru pacienți și clinicieni, e-prescripții la scară națională și investiții continue în extinderea și mentenanța infrastructurii digitale. Impactul? Mai puține erori de medicație, mai puține analize și consultații redundante și un acces mai bun la îngrijiri — de pildă, telemedicina a dus specialiștii până în comunități rurale sau a asigurat continuitatea serviciilor în perioade de izolare (sursa: McKinsey). În același timp, adopția e-health nu e doar un proiect IT, ci o schimbare organizațională și culturală: simpla existență a sistemelor nu garantează utilizarea lor; e nevoie de implicarea activă a personalului medical și a pacienților în design și de programe de educare pentru utilizare eficientă.
Vom continua cu datele în Partea a II-a.
Silviu-Emanuel Macedon
Silviu-Emanuel Macedon
