1. Digitalizarea trebuie să aibă sens, nu doar tehnologie.
    Scopul nu este implementarea de aplicații, ci rezolvarea reală a problemelor cetățenilor și funcționarilor.
  2. Modelarea precede implementarea.
    Niciun sistem nu se proiectează fără o înțelegere clară a proceselor pe care le deservește.
  3. Procesul definește aplicația, nu invers.
    Soluțiile IT trebuie să reflecte procesele reale, nu să le forțeze să se conformeze tehnologiei.
  4. Instituțiile trebuie să devină capabile să-și definească propriile cerințe.
    Funcționarul public nu este doar beneficiar, ci arhitect operațional al transformării digitale.
  5. Toți actorii trebuie să vorbească aceeași limbă.
    Se impune un vocabular comun între administrație, furnizori, cetățeni și consultanți.
  6. Cadrul este viu și adaptabil.
    Public Framework evoluează odată cu societatea, tehnologia și legislația.
  7. Reutilizarea este mai valoroasă decât reinventarea.
    Modelele, documentele și componentele arhitecturale trebuie să fie reutilizabile și partajabile.
  8. Documentația este un drept, nu o obligație.
    Fiecare sistem trebuie să fie însoțit de documentație clară, accesibilă și actualizată.
  9. Interoperabilitatea nu este un bonus, ci o condiție.
    Toate soluțiile digitale trebuie proiectate pentru a comunica între ele.
  10. Versiunile trebuie gestionate ca în ingineria de produs.
    Arhitectura, cerințele și procesele trebuie să fie versionate și trasabile.
  11. Securitatea este fundamentală, nu opțională.
    Fiecare componentă digitală trebuie să respecte standarde clare de securitate și confidențialitate.
  12. Calitatea este responsabilitatea tuturor.
    De la funcționar la arhitect, de la analist la tester, fiecare contribuie la rezultatul final.
  13. Cetățeanul este beneficiar, nu simplu utilizator.
    Interfețele, procesele și deciziile trebuie să aibă în centru experiența și nevoile reale ale cetățeanului.
  14. Guvernanța trebuie să fie clară, distribuită și funcțională.
    Rolurile și responsabilitățile trebuie definite la nivel tehnic, juridic și operațional.
  15. Fiecare eroare trebuie să aibă un cod și o lecție.
    Erorile sistemice trebuie catalogate, analizate și folosite pentru a învăța și a preveni.
  16. Simplitatea este o calitate arhitecturală.
    Un sistem bun este cel care poate fi înțeles de către cei care îl folosesc și îl administrează.
  17. Datele trebuie să circule, nu să se blocheze.
    Accesul la date trebuie reglementat, dar nu blocat — trebuie să favorizeze decizia și serviciul public.
  18. Transparența este o formă de control al calității.
    Când procesele sunt transparente, calitatea și încrederea cresc natural.
  19. Standardele sunt piloni ai cooperării.
    Public Framework se aliniază la standarde internaționale, dar adaptează acolo unde e nevoie.
  20. Fără încredere, digitalizarea e doar un efort tehnic.
    Încrederea se construiește prin claritate, colaborare și rezultate tangibile.